Rut
Trimite Pagina unui Prieten
Judecatorii - Vechiul Testament - 1 Samuel
Asculta toata cartea lui Rut (14:03):
Sau asculta fiecare capitol separat:
Cartea “Rut” este o oaza de credinciosie intr-o epoca caracterizata de idolatrie si apostazie.
Titlul: Este una dintre singurele doua carti din Biblie care poarta numele unei femei. Cealalta este “Estera” cu care se contrasteaza si se completeaza reciproc.
Autorul: Samuel a scris aceasta carte probabil dupa ce l-a uns pe David ca nou imparat peste Israel.
Data: Aproximativ in jurul anului 1.000 i.Cr.
Continutul cartii: Cartea Rut este un apendice al cartii Judecatorilor. De fapt, ea ar fi trebuit sa fie inclusa in acea carte. Iata ce declara autorul ei in primul verset al cartii: “Pe vremea judecatorilor a fost o foamete in tara…”
De ce a scos Samuel aceasta intimplare din cartea Judecatorilor si a facut-o o carte de sine statatoare? Motivele sint doua si amindoua sint clare ca lumina zilei.
in primul rind, Samuel a vrut ca aceasta carte sa fie o incheiere recapitulativa a lectiilor date in cartea Judecatori, inca o data ne vom intilni aici cu ciclul de apostazie, pedeapsa, pocainta si izbavire. De data aceasta insa, Samuel vrea sa raspunda unei intrebari viclene: “Si daca nu ne vom pocai? Ce se va intimpla cu noi daca in loc sa ne pocaim ne vom indeparta si mai mult de Domnul si vom fugi pe alte meleaguri, departe de fata Sa?” Experienta trista a familiei lui Elimelec este raspunsul clar si raspicat dat acestor intrebari rauvoitoare: “Nicaieri nu este prea departe pentru mina Domnului ca sa ne ajunga si sa ne pedepseasca”. Nu exista alta solutie de iesire de sub pedeapsa decit pocainta. Cind ne pocaim cu adevarat Dumnezeu se grabeste sa ne dea izbavirea si binecuvintarea.
in al doilea rind, istoria familiei lui Elimelec este scoasa in evidenta pentru ca din aceasta familie s-a nascut mai tirziu Isai, tatal lui David, acest nou imparat uns de Samuel peste Israel. Providential, scrierea lui Samuel este mai importanta decit si-a dat el atunci seama caci ea ne arata o secventa din viata familiei care-L va da lumii pe Mesia: Domnul Isus Cristos din semintia lui David.
Cuvinte cheie si teme caracteristice: O citire foarte atenta va scoate la iveala un mesaj spiritual latent ascuns in semnificatia numelor purtate de personajele cartii, intimplarea debuteaza la Betleem, care tradus inseamna “casa plinii”. Primul personaj cu care ne intilnim este Elimelec al carui nume se traduce prin “Dumnezeu este imparatul meu” (Eli=Dumnezeu, melech=imparat). Acest barbat pleaca din Betleem impreuna cu nevasta lui numita Naomi, care se poate traduce prin “placuta” sau “fermecatoarea”, si cu cei doi fii ai lor: Mahlon, care inseamna “cintec” si “bucurie”, si Chilion, care inseamna “ornament” sau “desavarsire”. Hotarirea lor de a pleca este echivalenta cu o incercare de a scapa de sub pedeapsa pe care Dumnezeu o trimisese asupra Israelului prin seceta, in Moab, Elimelec (”Dumnezeu este imparatul meu”) moare si dupa el mor si cei doi fii: Mahlon (bucuria) si Chilion (desavarsirea). Frinta de durere, Naomi hotaraste sa se intoarca in Israel, dar refuza sa mai fie numita Naomi si cere sa i se spuna de acuma: Mara, care inseamna amaraciune. Mesajul spiritual din aceasta succesiune de evenimente este foarte clar: in Canaan, Israelul traia sub teocratie (”Dumnezeu este imparatul meu”) si facea casa buna cu placerea, cintecul, bucuria, frumusetea si desavirsirea. Sub pedeapsa lui Dumnezeu, ei au recurs la solutii laturalnice, refuzind pocainta si asta le-a adus moarte, suferinta si saracie. Pentru copiii Domnului, singura iesire din impasul neascultarii este pocainta si intoarcerea acasa, la Dumnezeului lor care nu oboseste iertindu-i si reparindu-le greselile. Din momentul hotaririi de intoarcere in tara, mina nevazutului Dumnezeu incepe sa lucreze tainic pentru refacerea viitorului lui Naomi. Una dintre nurori, moabita Rut, se intoarce impreuna cu ea si gaseste favoare in ochii unui om bogat numit Boaz (tradus prin: “in El este puterea”). Acest Boaz restaureaza mostenirea lui Naomi si-i daruieste un fiu prin Rut. Fiul lui Naomi din Rut, Obed, fusese hotarit de Dumnezeu sa fie tatal lui Isai si bunicul lui David, imparatul slavit al lui Israel.
O alta tema foarte importanta din cartea Rut este”Goel”, ruda cu drept de rascumparare. in rinduiala lui Israel, cineva cazut in robie putea fi rascumparat de un astfel de Goel care trebuia sa indeplineasca 3 conditii: sa fie cea mai apropiata ruda, sa vrea sa rascumpere si sa poata sa rascumpere, in cazul lui Naomi au existat doua persoane care aveau acest drept: una al carui nume nu este specificat (Rut 3:12; 4:1-6) si Boaz (2:20; 4:9-13). Prin rascumpararea pe care o face, Boaz este un tip care-l prevesteste pe Domnul Isus. Lucrarea Lui de rascumparare este descrisa stralucit in Apocalipsa 5:1-10:
“Apoi am vazut in mina dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie o carte, scrisa pe dinlauntru, si pe dinafara, pecetluita cu sapte peceti. Si am vazut un inger puternic, care striga cu glas tare: “Cine este vrednic sa deschida cartea si sa-i rupa pecetile?” Si nu se gasea nimeni nici in cer, nici pe pamint, nici sub pamint, care sa poata sa deschida cartea, nici sa se uite in ea. Si am plins mult, pentru ca nimeni nu fusese gasit vrednic sa deschida cartea si sa se uite in ea.
Si unul dintre batrini mi-a zis: “Nu plinge: Iata ca Leul din semintia lui Iuda, Radacina lui David, a biruit ca sa deschida cartea, si cele sapte peceti ale ei. Si la mijloc, intre scaunul de domnie si cele patru fapturi vii, si intre batrini, am vazut stind in picioare un Miel. Parea junghiat, si avea sapte coarne si sapte ochi, care sint cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamintul. El a venit, si a luat cartea din mina dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie. Cind a luat cartea, cele patru fapturi vii si cei douazeci si patru de batrini s-au aruncat la pamint inaintea Mielului, avind fiecare cite o alauta si potire de aur, pline cu tamiie, care sint rugaciunile sfintilor. Si cintau o cintare noua, si ziceau: “Vrednic esti tu sa iei cartea si sa-i rupi pecetile, caci ai fost jungheat si ai rascumparat pentru Dumnezeu, cu singele Tau, oameni din orice semintie, de orice limba, din orice norod si de orice neam. Ai facut din ei o imparatie si preoti pentru Dumnezeul nostru, si ei vor imparati pe pamint”.
Pentru ca putea si dorea sa ne rascumpere, Domnul Isus s-a inrudit cu noi prin intrupare si a devenit Goel-ul nostru.
Pe cine simbolizeaza insa cel care, desi putea, n-a vrut sa faca rascumpararea Naomei din cauza moabitei Rut? Ei bine raspunsul este simplu. Acel “cutare” (Rut 4:1) simbolizeaza pretentiile Legii mozaice. Textul Legii spunea: “Amonitul si Moabitul sa nu intre in adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam, pe vecie. Sa nu-ti pese nici de propasirea lor, nici de buna starea lor, toata viata ta, pe vecie”. (Deut. 23:3, 6) Moabita Rut este un simbol al Bisericii. Dumnezeu ne-a rascumparat prin Cristos, dincolo de prevederile Legii, printr-un act de har si de nemasurata indurare.
SCHITA CARTII
I. ZADARNICA FUGA DE PEDEAPSA 1:1-5
a. Contextul istoric, 1:1
b. Contextul familial, 1:2
c. Rezultatul fugii, 1:3-5
II. iNTOARCEREA 1:6-22
a. Hotarirea Naomei, 1:6-7
b. Sfatul dat nurorilor, 1:8-13
c. Hotarirea lui Rut, 1:14-19
d. Naomi se cheama acum Mara, 1:20-22
III. iNCEP COINCIDENTELE 2:1-23
a. Rut merge pe ogorul lui Boaz, 2:1-3
b. Rut este laudata de Boaz, 2:4-13
c. Rut capata trecere inaintea lui Boaz, 2:14-16
d. Naomi intrevede binecuvintarea, 2:17-22
e. Rut ramine in ogoarele lui Boaz, 2:23
IV. iNTiLNIREA DIN NOAPTE, 3:1-18
a. Sfatul dat lui Rut de Naomi, 3:1-4
b. Ascultarea lui Rut, 3:5-6
c. Boaz intelege si accepta, 3:7-15
d. Naomi are credinta, 3:16-18
V. iNTiLNIREA DE LA POARTA 4:1-12
a. Cererea lui Boaz, 4:1-4
b. Explicatia lui Boaz, 4:5
c. Refuzul rascumparatorului, 4:6
d. Boaz ofera rascumparare, 4:7-10
e. Poporul se bucura, 4:11-12
VI. DUMNEZEU DA UN VIITOR LUI NAOMI 4:13-22
a. Nasterea copilului, 4:13
b. Urarea femeilor din cetate, 4:14-17
c. Linia davidica, 4:18-21


Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.