0 comentarii - Scrie un comentariu - Inregistreaza-te - Login

Geneza

Asculta toata cartea Genezei (3:44:16):

Sau ascuta fiecare capitol separat:

1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50

Titlul: Titlul din limba romana provine de la cuvintul latin “genesis” care inseamna “inceput”, in limba ebraica, cartea aceasta poarta numirea primelor cuvinte din debutul ei: “La inceput” (”beresit”). Acest titlu este cum nu se poate mai nimerit pentru o carte in care Dumnezeu a binevoit sa ne dea informatii cu privire la inceputurile tuturor lucrurilor din lumea necunoscuta in care deschidem ochii prin nasterea biologica.

Autorul: Cartea aceasta a fost scrisa de Moise si, impreuna cu urmatoarele patru scrise de el, face parte dintr-o grupa de cinci carti cunoscute sub numirea de: “Pentateucul lui Moise”. Dovezi in sprijinul parerii ca Moise a fost autorul acestor carti se gasesc in: (1) textul acestor carti (Exod 17:14; 24:4, 7; 34:27; Num. 33:1-2; Deut. 31:9), (2) alte carti ale Vechiului Testament (Iosua 1:7-8; 8:32, 34; 22:5; 1 imparati 2:3; 2 imparati 14:6; 21:8; Ezra 6:18; Dan. 9:11-13; Mal. 4:4), (3) in cartile Noului Testament (Mat. 19:8; Marcu 12:26; Ioan 5:46-47; 7:19; Rom. 10:5), (4) faptul ca descrierile apar a fi ale unui martor ocular, nu a unuia care ar fi trait la multe secole dupa aceea (Exod 15:27; Num. 21:1-31; 11:7-8), (5) faptul ca autorul manifesta o cunoastere foarte exacta asupra numelor, cuvintelor, obiceiurilor si locurilor din Egipt (Gen 13:10; 16:1-3; 33:18; 41:43 cf. Fapte 7:22)

Continutul: Cartea Genezei contine informatii despre “inceputurile” multor lucruri din lumea in care traim noi astazi. Descrierea acestor “inceputuri” este facuta concentric, incepind cu informatii globale despre realitatea creatiei si apropiindu-se apoi treptat, treptat de lumea imediat inconjuratoare omului. Aceasta apropiere cosmogonica sugereaza ca intreaga carte este un raspuns pe care Dumnezeu il da celor mai arzatoare intrebari ale fiintei umane: Cine sint eu? Ce este lumea aceasta in care m-am nascut? Cine a facut-o? De ce m-am nascut si care este ratiunea existentei mele?

Textul Genezei apare de 60 de ori in continutul Noului Testament dovedind intr-un sens profund ca germenii tuturor revelatiilor dumnezeiesti sint plantate aici si ca cine vrea sa inteleaga pe deplin aceasta revelatie trebuie sa inceapa cu aceasta carte.

Geneza este o carte istorica. Ea cuprinde evenimente din “protoistoria omenirii”. De fapt am putea impartii intreaga Biblie in doua sectiuni istorice distincte. Evenimentele dinaintea caderii omului (Geneza 1:1 pina la Geneza 3:24) si evenimentele de dupa aceea (Geneza 4:1 pina la sfirsitul Bibliei). in cea de a doua sectiune istorica sint redate evenimentele din planul de “mintuire” a fiintei umane, adica acele evenimente cauzate de Dumnezeu sa se intimple pentru salvarea omului de la pierzarea vesnica.

Sint multe feluri in care se poate face istorie; exista o istorie a mijloacelor de productie (tehnologie), o alta a formelor diferite de alcatuire a societatii umane (sociologie), o alta a diferitelor razboaie sau a cuceririlor teritoriale, o alta istorie a cuceririi spatiului inconjurator si inca o alta a abilitatii omului de a-si explica lumea si ratiunea ei de existenta (filosofie). Biblia este o carte de istorie in masura in care cuprinde evenimentele cauzate de Dumnezeu pentru salvarea oamenilor de la pierzarea vesnica produsa de neascultarea din gradina Edenului, in lumina destinului nostru vesnic, Biblia, si implicit cartea Genezei, este singura naratiune istorica care ne poate influenta soarta noastra eterna. Ignorarea celorlalte carti de istorie ne poate dauna relativ, dar ignorarea Bibliei ne poate atrage suferinta noastra absoluta si de neinlaturat.

in mod normal, dupa caderea omului in neascultare, Dumnezeu a trebuit sa exercite pedeapsa si sa refaca echilibrul dreptatii. Dumnezeu a ales insa sa nu ne faca ceva rau care sa ne distruga vesnic; pedepsele Lui sint limitate in masura si educative in scop. Hotarirea lui Dumnezeu de a restringe “dimensiunile” pedepsei pentru a ne face bine este ilustrata in cele 8 “legaminte” pe care El le-a facut cu omul in decursul istoriei. Primele 4 legaminte din aceasta serie de 8 sint redate in cuprinsul cartii Geneza. Iata insa o lista completa a tuturor celor 8: (1) Edenic (Gen. 2:16), (2) Adamic (Gen. 3:15), (3) prin Noe (Gen. 9:16), (4) Avraamic (Gen. 12:2), (5) Mozaic (Gen. 19:5), (6) Palestinian (Deut. 30:3), (7) Davidic (2 Sam. 7:16) si (8) Legamintul cel Nou (Evrei 8:8; 1 Cor. 11:23-25).

Asezata la inceputul celor 66 de carti ale Bibliei, Geneza este si inceputul “revelatiei de Sine” a lui Dumnezeu, a descoperirii fiintei Lui catre faptura creiata. Aceasta descoperire treptata este progresiva in esenta si culmineaza in Cristos, Dumnezeu adevarat facut trup si coborit printre oameni (Ioan 1:18; 14:8-10; Col. 1:15; 2:9; Evrei 1:1-3).

Cunoasterea pe care oamenii au primit-o despre Dumnezeu este exprimata in “numele” cu care L-au identificat. in mod absolut, Dumnezeu nu poate avea un nume deoarece orice cuvint reprezinta o realitate statica, iar Dumnezeu este infinit in dimensiunile fiintei Sale si in posibilitatile Lui de manifestare. Totusi, cartea Geneza ne pune la dispozitie primele trei numiri cu care L-au identificat oamenii pe Dumnezeu: Elohim, Iehova si Adonai, date oamenilor intr-o ordine prestabilita si desavirsita care nu poate fi schimbata fara a altera caracterul revelatiei lui Dumnezeu catre oameni (Exod 6:3), precum si cele cinci numiri compuse ale numelui lui Dumnezeu: El-Elion: Dumnezeul Cel Prea inalt (Gen. 14:18), Iehova Elohim: Domnul Dumnezeu (15:2), El-Roi: Dumnezeul care ma vede (Gen. 16:13), Iehova-Iire: Domnul va purta de grija (Gen. 22:14) El-Elohe-Israel: Domnul este Dumnezeul lui Israel (Gen.33:20).

Elohim este o forma de plural care denumeste un aspect caracteristic al fiintei divine: Dumnezeu intreit in fiinta (Gen. 1:26), dar unic in natura si persoana (Deut. 6:4)

Iehova nu este un nume propriu zis, ci un grup de cuvinte care desfasoara ceva din caracterul infinit al prezentei si posibilitatilor divine: “Eu sint Cel ce sint” (Exod 3:11-15). Ocazia in care a aparut acest nume i-a facut pe multi sa se opreasca asupra lui ca asupra singurului nume veritabil al dumnezeirii. Este bine de stiut insa ca evreii au pierdut ei insisi pronuntarea corecta a acestei perifraze notate in textul vechi doar prin consoanele HH si semivocalele Y, W (lingvistii de astazi inclina totusi spre forma Yahweh). in timpul Evului Mediu, rabinii au inlocuit vocalele originale cu vocalele din cel de al treilea nume pentru divinitate: Adonai si astfel s-a ajuns la numirea de “Iehova”. Astazi nimeni nu poate spune ca stie cum a sunat vocea din ceruri prin care S-a identificat Dumnezeu inaintea lui Moise, iar faptul ca in textul Bibliei au aparut apoi alte numiri pentru Dumnezeu ne arata clar ca nu este bine sa ne legam prea mult de aceasta singura numire.

Adonai, sau mai scurt “Adon” este numirea veche pentru “Stapin” sau “Domn” si este aplicata in textul Vechiului Testament si omului si divinitatii (Gen. 15:2). Atunci cind este aplicat oamenilor “adonai” se scrie cu litera mica.

Faptul ca Geneza incepe cu cuvintele acestea: “La inceput Dumnezeu a facut cerurile si pamintul” este de o importanta covirsitoare. Aceasta afirmatie limiteaza ratacirile imaginatiei noastre care-l cauta pe Dumnezeu in forme aberante si arbitrare.

“La inceput Dumnezeu…� - neaga totodata si Ateismul si Politeismul. intre vidul nimicului si confuzia multimii de dumnezei, Geneza ni-L aseaza inainte pe maiestuosul Dumnezeu unic care este sursa, suportul si scopul tuturor lucrurilor.

“La inceput Dumnezeu a facut…� - neaga Fatalismul cu invatatura lui bazata pe hazard.

“La inceput Dumnezeu a facut…� - neaga si Evolutionismul haotic, masinist si impersonal.

“La inceput Dumnezeu a facut Cerurile si pamintul” - neaga Panteismul care sustine ca Dumnezeu este totuna cu creiatia Sa, dar neaga si Materialismul care, ametindu-ne cu ceea ce se vede si pretinzind ca materia este vesnica, cauta sa ne ascunda izvorul creator, inceputul si Judecatorul desavirsit al tuturor celor create.

iMPARTIREA CARTII

Tema Genezei fiind: “Suveranitatea divina in creatie, istorie si mintuire”, am putea sistematiza cuprinsul cartii dupa cum urmeaza:

I. Protoistoria Omenirii
Patru evenimente de seama

CREATIA - Suveranitatea divina asupra lumii fizice. Prioritatile vesnice ale lui Dumnezeu.

CADEREA - Suveranitatea divina in problemele umane. Autoritatea morala divina.

POTOPUL - Suveranitatea divina in pedepsire. Autoritatea judiciara suprema.

CRIZA DE LA BABEL - Suveranitatea divina in raspindirea si specificul raselor. Autoritate sociala suprema. Stapinirea deplina asupra societatii.

II. Istoria patriarhilor
Patru persoane de seama

AVRAAM - Suveranitatea divina in alegere. Chemare supranaturala.
ISAAC - Suveranitatea divina in alegere. Nasterea supranaturala.
IACOV - Suveranitatea divina in alegere. ingrijire supranaturala.
IOSIF - Suveranitatea divina in calauzire. Calauzire supranaturala.

SCHITA CARTII

I. FACEREA LUMII 1:1 - 2:25
a. Facerea universului, 1:1
b. Facerea pamintului, 1:2 - 2:3
c. Facerea Omului, 2:4 -25

II. CADEREA OMULUI 3:1-24
a. Ispitirea, 3:1-7
b. Pedepsele, 3:8-24

III. PROTOISTORIA OMENIRII 4 - 5
a. Cain si urmasii lui, 4:1-24
b. Set, 4:25-26
c. De la Adam la Noe, 5:1-32

IV. VIATA LUI NOE 6:1 - 10:32
a. Cauzele potopului, 6:1-13
b. Potopul, 6:14-8:19
c. Evenimente de dupa potop, 8:20 - 9:29
d. Urmasii lui Noe, 10:1-32

V. TURNUL BABEL, 11:1-9

VI. VIATA LUI AVRAAM 11:10-25:11
a. Stramosii lui Avraam, 11:10-26
b. Familia lui Avraam, 11:27-32
c. Chemarea lui Avraam, 12:1-20
d. Despartirea lui Avraam de Lot, 13:1-18
e. Lot izbavit de Avraam, 14:1-24
f. Legamintul Avraamic, 15:1-21
g. Nasterea lui Ismael, 16:1-16
h. Taierea imprejur, 17:1-27
i. Nimicirea Sodomei si Gomorei, 18; 19
i. Avraam si Abimelec, 20:1-18
j. Nasterea si jertfirea lui Isaac, 21; 22
k. Moartea Sarei, 23:1-20
l. Casatoria lui Isaac, 24:1-67
m. Moartea lui Avraam, 25:1-11

VII. URMASII LUI ISMAEL, 25:12-18

VIII. VIATA LUI IACOV, 25:19-36:43
a. Iacov si Esau, 25:19-34
b. Isaac si Abimelec, 26:1-35
c. Iacov in tinerete, 27:1 - 28:22
d. Iacov la Laban, 29:1 - 30:43
e. Iacov se intoarce in Canaan, 31:1 - 33:20
f. Batrinetea lui Iacov, 34:1 - 36:43

IX. VIATA LUI IOSIF, 37:1 - 50:26
a. Iosif vindut in robie, 37:1-36
b. Pacatuirea lui Iuda cu Tamar, 38:1-30
c. Iosif in Egipt, 39:1 -41:57
d. Fratii lui Iosif vin in Egipt, 42:1 - 45:28
e. Toata familia vine in Egipt, 46:1 - 47:31
f. Binecuvintarea copiilor lui Iosif, 48:1-22
g. Iacov isi binecuvinteaza fii, 49:1-27
h. Moartea si ingroparea lui Iacov, 49:28 -50:14
i. Ultimele zile ale lui Iosif, 50:15-26