Loading ...Exodul
(Nici o nota inca)
Loading ...
Trimite Pagina unui Prieten
Geneza - Vechiul Testament - Leviticul
Asculta toata cartea Exodului (3:05:29):
Sau asculta fiecare capitol separat:
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40
Exodul urmeaza Genezei in acelasi fel in care Noul Testament urmeaza Vechiului Testament. Geneza ne vorbeste despre caderea omului la toate examenele si in toate privintele; Exodul este descrierea glorioasei interventii a Dumnezeului pornit in rascumpararea creaturii pierdute. Ea ne vorbeste despre un Dumnezeu suveran care a hotarit in bunavointa Lui sa mintuiasca.
Exodul este prin excelenta cartea care ne vorbeste mai clar decit oricare alta din Vechiul Testament despre lucrarea de mintuire. Actiunea ei debuteaza in plina tragedie umana, dar se termina cu un triumf al slavei; incepe prin a ne spune cum Dumnezeu s-a coborit plin de har in scena lumii pentru a izbavi un popor pe care-l iubeste si se termina cu declaratia ca Dumnezeu a coborit in norul slavei pentru a locui in mijlocul acestui popor rascumparat.
Titlul: Titlul romanesc vine dintr-o traducere a Bibliei evreiesti in limba greaca numita “Septuaginta”. Exodul sau “Iesirea” este o numire cum nu se poate mai nimerita pentru aceasta carte in care Dumnezeu ne relateaza despre iesirea poporului ales din tara in care suferisera crunt ca robi timp de citeva generatii. Termenul “exod” se afla scris ca atare in 19:1, iar in varianta lui greceasca apare in cuprinsul Noului Testament in Evrei 11:22, Luca 9:31 si 2 Petru 1:15 (in ultimele doua texte cu sensul de iesire ca o “trecere dincolo” in alta realitate).
Autorul: inca din timpul lui Iosua, cartea i-a fost atribuita lui Moise (Iosua 8:31-35; cf. Exodul 20:25), parere confirmata apoi si de Domnul Isus (Marcu 12:26). Datele cartii ne fac sa credem ca autorul ei a fost intr-adevar un om cu o foarte aleasa educatie, care a locuit in Egipt un timp indelungat si a fost el insusi martor ocular la evenimentele descrise. Autorul a fost familiarizat cu ciclul recoltelor din valea inferioara a Nilului (Exodul 9:31-32); descrierile lui sint foarte precise si clare (Exodul 2:3, 12), dindu-ne amanunte pe care numai un martor ocular putea sa le observe (Exodul 15:27).
Data scrierii: Probabil intre anii 1445 -1440 i.Cr.
Subiectul: Tema acestei carti este eliberarea din robia egipteana, ca o implinire a promisiunii facute in Geneza 15:13-14. Aceasta izbavire a fost indeplinita in urma unor interventii miracuIoase din partea lui Dumnezeu (plagile din Exodul 7:14 -12:36) si n-a cerut din partea evreilor decit o incredere totala in eficacitatea singelui simbolic varsat (Exodul 12:1-13). Ca si in Noul Testament, eliberarea (sau mintuirea) are ca scop aducerea celor eliberati intr-o stare de strinsa partasie cu Dumnezeu. Dupa realizarea iesirii din Egipt, poporului evreu ii este data Legea, impreuna cu o multime de alte descoperiri despre adevarata inchinaciune inscrisa in tiparul si simbolurile Cortului intilnirii. La toate acestea sint adaugate reguli care reglementeaza apropierea de Dumnezeu prin intermediul jertfelor practicate de preoti.
in cartea Exodul, Dumnezeu, care se apropiase pina atunci de popor pe baza legamintului Avraamic, ii aseaza pe evrei aproape de Sine insusi prin prerogativele unui alt legamint: cel Mozaic.
Legamintul Avraamic dat in Gen. 12:2-3 fusese intreit in semnificatie: (1) anunta transformarea lui Avraam intr-un popor foarte mare, (2) ii promitea lui Avraam patru binecuvintari personale si (3) prin evrei, fagaduia neamurilor trei lucruri distincte: a. “Voi binecuvinta pe cei ce te vor binecuvinta”, b. “voi blestema pe cei ce te vor blestema” si c. toate familiile pamintului vor fi binecuvintate in tine” (aceasta din urma fiind inca o confirmare a “proto-evengheliei” din Gen.3:15 care vestise deja hotarirea ca Cel care va veni din saminta femeii (Isus) va zdrobi capul sarpelui (Satan).
Legamintul Mozaic era cuprins tot in trei sectiuni distincte, dupa cum urmeaza: (1) Legea lui Dumnezeu despre neprihanire (Exodul 20:1-26), (2) legile pentru judecata, hotarind in problemele vietii sociale ale poporului Israel (Exodul 21:1 - 24:11) si (3) poruncile care reglementau aspectele inchinaciunii religioase a poporului Israel (Exodul 24:12 - 31:18). Aceste trei elemente formeaza impreuna ceea ce Noul Testament numeste mai tirziu generic “Legea” (Matei 5:17, 18).
Relatia dintre legamintul Avraamic si legamintul Mozaic este analizata in profunzime de autorul epistolei catre Galateni. Legea mozaica a fost “aducatoare de moarte” (2 Cor. 3:7-8), poruncile, in rinduielile lor ofereau poporului in persoana Marelui Preot un mijlocitor care sa faca ispasirea pentru ei, iar in multimea de jertfe era ascunsa “acoperirea” pacatelor pina la implinirea vremii, in anticiparea Crucii mintuitoare a Domnului Isus (Evrei 5:1-3; 9:6-9; Rom. 3:25-26). Astazi, crestinul nu se mai afla sub acest legamint Mozaic al faptelor, ci a trecut sub prerogativele pline de har ale Legamintului celui Nou (Rom. 3:21-27; 6:14-15; Gal. 2:16; 3:10-14, 16-18, 24-26; 4:21-31; evrei 10:11-17).
Legamintul Mozaic nu a desfintat legamintul Avraamic, ci doar i-a adaugat ceva temporar, menit sa aiba valabilitate doar pina la venirea acelei “seminte” care va aduce deplina impacare (Gal. 3:17-19). Prin intermediul legilor si poruncilor, Dumnezeu le-a aratat oamenilor normele neprihanirii si dreptatii divine. Experienta trairii sub pretentiile Legii i-a convins pe evrei de natura lor pacatoasa, in timp ce preotia si multimea de jertfe trebuia sa le vorbeasca despre o cale de iesire de sub imperiul vinovatiei spre o viata de iertare, curatire, restaurare a partasie si adevarata inchinare.
Cuvinte cheie si terne caracteristice: Cartea Exodul ne aseaza inainte citeva “antetipuri” ale lui Isus Cristos: Moise (2:2), Pastele (12:11), mana (16:35), stinca (17:6) si Cortul intilnirii (25:9).
Exodul ne pune inainte o lectura fascinanta. Exista oare in toata istoria un spectacol mai maret decit aceasta “scoatere” a poporului evreu din robia Egiptului? Exista oare in oricare alta din celelalte religii ale lumii o priveliste mai maiestuoasa si mai slavita decit aceasta aparitie a lui Dumnezeu pe muntele Sinai cu ocazia darii Legii? Care cladire dintre capodoperele arhitectonice ale lumii se poate asemana cu armonia si bogatia de semnificatii de vesnica importanta care este inscrisa in structura Cortului intilnirii? Puteti gasi undeva o figura mai impozanta ca acest gigantic intemeietor de neam cu numele de Moise? Exista in toata istoria biblica o alta epoca mai importanta pentru definirea si formarea “teocratiei”?
Toate aceste evenimente si date unice se gasesc aici in aceste 40 de capitole ale Exodului care ne vorbesc despre originea, Legea si organizarea religioasa a poporului Israel.
SCHITA CARTII
I. EXODUL 1:1 - 18:27
a. Suferintele Israelitilor, 1:1-22
b. Pregatirea lui Moise, 2:1-25
c. Chemarea lui Moise, 3:1 - 4:31
d. Trimiterea lui Moise la Faraon, 5:1-7:13
e. Prima plaga: singele, 7:14-25
f. A doua plaga: broastele, 8:1-15
g. A treia plaga: paduchii, 8:16-19
h. A patra plaga: mustele, 8:20-32
i. A cincea plaga: ciuma vilelor, 9:1-7
i. A sasea plaga: varsatul negru, 9:8-12
j. A saptea plaga: grindina, 9:13-35
k. A opta plaga: lacustele, 10:1-20
l. A noua plaga: intunerecul, 10:21-29
m. A zecea plaga: moartea, 11:1 -12:36
n. Plecarea din Egipt, 12:37-51
o. Pastele si intiii nascuti, 13:1-16
p. Calatoria prin pustie, 13:17-22
r. Trecerea Marii Rosii, 14:1 -15:21
s. Apele de la Mara, 15:22-27
s. Prepelitele si mana, 16:1-36
t. Stinca din Horeb, 17:1-7
t. infringerea lui Amalec, 18:1-12
u. Judecatorii, 18:1-27
II. LEGEA 19:1 - 24:18
a. Sinai, pregatiri pentru Legamint, 19;
b. Cele 10 porunci, 20:1-26
c. Legi privitoare la robie, 21:1-11
d. Legi pentru ucidere si vatamare, 21:12-36
e. Legi pentru furt, 22:1-4
f. Legi pentru vatamarea averii, 22:5-15
g. Legi impotriva imoralitatii, 22:16-20
h. Legi pentru protejarea saracilor, 22:21-27
i. Legi pentru indatoriri religioase, 22:18-31
i, Legi pentru indatoriri civile, 23:1-14
j. Lege pentru Sabat, 23:10-19
k. Promisiune pentru cucerire, 23:20-33
l. Ratificarea Legamintului, 24:1-8
m. Descoperirea slavei dumnezeiesti, 24:9-11
n. Moise se suie pe munte, 24:12-18
III. CORTUL iNTiLNIRII 25:1 - 40:38
PLANUIT
a. Materialele pentru cort, 25:1-9
b. Chivotul si capacul ispasirii, 25:10-22
c. Masa cu piinile, 25:23-30
d. Sfesnicul, 25:31-40
e. Prelatele cortului, 26:1-14
f. Scindurile pentru pereti, 26:15-30
g. Cele doua perdele, 26:31-37
h. Altarul pentru arderile de tot, 27:1-8
i. Curtea cortului, 27:9-19
i. Untdelemnul sfint, 27:20-21
j. imbracamintea preoteasca, 28:1-43
k. Sfintirea preotilor, 29:1-46
l. Altarul tamiierii, 30:1-10
m. Darul pentru rascumparare, 30:11-16
n. Ligheanul de arama, 30:17-21
o. Untdelemnul sfint si tamiia, 30:22-38
p. Rinduirea mesterilor, 31:1-11
r. Sabatul ca semn, 31:12-17
s. Tablele Legii, 31:18
AMiNAT
a. Vitelul de aur, 32:1-6
b. Minia lui Dumnezeu, 32:7-10
c. Mijlocirea lui Moise, 32:11-14
d. Minia lui Moise, 32:15-29
e. Moise se roaga pentru popor, 32:30-35
f. Pocainta poporului, 33:1-11
g. Moise cere sa vada slava, 33:12-23
h. Reinnoirea Legamintului, 34:1-35
CONSTRUIT
a. Daruri pentru facerea conului, 35:1-29
b. Chemarea mesterilor, 35:30-35
c. Darnicia poporului, 36:1-7
d. Cladirea cortului, 36:8 - 38:31
e. Facerea vesmintelor preotesti, 39:1-31
f. Lucrarea este sfirsita, 39:32-43
g. Asezarea si sfintirea cortului, 40:1-33
h. Slava Domnului umple cortul, 40:34-38
Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.