Carti Audio

Daniel 4 – Copacul cel mare

268 afisari | 0 comentarii | Scrie un comentariu | Inregistreaza-te | Login

Trimite Pagina unui Prieten

(Nici o nota inca)

 Loading ...

Daniel 3 – Daniel – Daniel 5

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Daniel 4

Copacul cel mare.

1 Nebucadnetar, imparatul, catre toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, cari locuiesc pe tot pamintul: Sa aveti multa pace!
2 Am gasit cu cale sa fac cunoscut semnele si minunile, pe cari le-a facut Dumnezeul cel Prea Inalt fata de mine.
3 Cit de mari sint semnele Lui si cit de puternice sint minunile Lui! Imparatia Lui este o imparatie vecinica, si stapinirea Lui dainuieste din neam in neam!
4 Eu, Nebucadnetar, traiam linistit in casa mea, si fericit in palatul meu.
5 Am visat un vis, care m-a inspaimintat; gindurile de cari eram urmarit in patul meu si vedeniile duhului meu ma umpleau de groaza.
6 Am poruncit atunci sa aduca inaintea mea pe toti inteleptii Babilonului, ca sa-mi tilcuiasca visul.
7 Indata au venit vrajitorii, cititorii in stele, Haldeii si ghicitorii. Le-am spus visul, si nu mi l-au putut tilcui.
8 La urma de tot, s-a infatisat inaintea mea Daniel, numit Beltsatar, dupa numele dumnezeului meu, si care are in el duhul dumnezeilor celor sfinti. I-am spus visul, si am zis:
9 – Beltsatare, capetenia vrajitorilor, stiu ca ai in tine duhul dumnezeilor sfinti, si ca pentru tine nici o taina nu este grea; deci tilcuieste-mi vedeniile, pe cari le-am avut in vis.
10 Iata vedeniile cari mi-au trecut prin cap, cind eram in pat. Ma uitam, si iata ca in mijlocul pamintului era un copac foarte inalt.
11 Copacul acesta s-a facut mare si puternic, virful lui se inalta pina la ceruri, si se vedea dela marginile intregului pamint.
12 Frunza lui era frumoasa, si avea roade multe; in el se gasea hrana pentru toti; fiarele cimpului se adaposteau supt umbra lui, pasarile cerului isi faceau cuibul in ramurile lui, si orice faptura vie se hranea din el.
13 In vedeniile cari-mi treceau prin cap, in patul meu, ma uitam, si iata ca s-a pogorit din ceruri un strajer sfint.
14 El a strigat cu putere si a vorbit asa: Taiati copacul, si rupeti ramurile; scuturati-i frunza si risipiti roadele; fugariti fiarele de supt el, si pasarile din ramurile lui!
15 Dar trunchiul cu radacinile lui, lasati-l in pamint, si legati-l cu lanturi de fer si de arama, in iarba de pe cimp, ca sa fie udat de roua cerului, si sa fie la un loc cu fiarele in iarba pamintului.
16 Inima lui de om i se va preface intr-o inima de fiara, si vor trece sapte vremuri peste el.
17 Hotarirea aceasta a fost luata in sfatul strajerilor, si pusa la cale inaintea sfintilor, ca sa stie cei vii ca Cel Prea Inalt stapineste peste imparatia oamenilor, ca o da cui ii place, si inalta pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!”
18 Iata visul pe care l-am visat, eu, imparatul Nebucadnetar. Tu, Beltsatar, tilcuieste-l, fiindca toti inteleptii din imparatia mea nu pot sa mi-l tilcuiasca; tu insa poti, caci ai in tine duhul dumnezeilor sfinti.”
19 Atunci Daniel, numit Beltsatar, a ramas uimit o clipa, si gindurile lui il tulburau. Imparatul a luat din nou cuvintul, si a zis: Beltsatare, sa nu te turbure visul si tilcuirea!”. Si Beltsatar a raspuns: Domnul meu, visul acesta sa fie pentru vrajmasii tai, si tilcuirea lui pentru protivnicii tai!
20 Copacul pe care l-ai vazut, care se facuse atit de mare si puternic, incit i se inalta virful pina la ceruri si se vedea dela toate capetele pamintului;
21 copacul acesta, a carui frunza era asa de frumoasa si care avea roade atit de multe si in care era hrana pentru toti, supt care se adaposteau fiarele cimpului, si in ramurile caruia isi faceau(c) cuibul pasarile cerului,
22 esti tu, imparate, care ai ajuns mare si puternic, a carui marime a crescut si s-a inaltat pina la ceruri, si a carui stapinire se intinde pina la marginile pamintului.
23 Imparatul a vazut pe un strajer sfint pogorindu-se si zicind: Taiati copacul, si nimiciti-l; dar trunchiul cu radacinile lui lasati-l in pamint, si legati-l cu lanturi de fer si de arama, in iarba de pe cimp, ca sa fie udat de roua cerului, si sa stea la un loc cu fiarele cimpului, pina vor trece sapte vremuri peste el”.
24 Iata tilcuirea acestui fapt, imparate, iata hotarirea Celui Prea Inalt, care se va implini asupra domnului meu imparatul.
25 Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele cimpului, si iti vor da sa maninci iarba ca la boi; vei fi udat de roua cerului si sapte vremi vor trece peste tine, pina vei cunoaste ca Cel Prea Inalt stapineste peste imparatia oamenilor si o da cui vrea.
26 Porunca sa lase trunchiul cu radacinile copacului, inseamna ca imparatia ta iti va raminea tie indata ce vei recunoaste stapinirea Celui ce este in ceruri.
27 Deaceea, imparate, placa-ti sfatul meu! Pune capat pacatelor tale, si traieste in neprihanire, rupe-o cu nelegiuirile tale, si ai mila de cei nenorociti, si poate ca ti se va prelungi fericirea!
28 Toate aceste lucruri s-au implinit asupra imparatului Nebucadnetar.
29 Dupa douasprezece luni, pe cind se plimba pe acoperisul palatului imparatesc din Babilon,
30 imparatul a luat cuvintul, si a zis: Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de sedere imparateasca, prin puterea bogatiei mele si spre slava maretiei mele?”
31 Nu se sfirsise inca vorba aceasta a imparatului, si un glas s-a pogorit din cer si a zis: Afla, imparate Nebucadnetar, ca ti s-a luat imparatia!
32 Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, si vei locui la un loc cu fiarele cimpului; iti vor da sa maninci iarba ca la boi, si vor trece peste tine sapte vremi, pina vei recunoaste ca Cel Prea Inalt stapineste peste imparatia oamenilor si ca o da cui vrea!” -
33 Chiar in clipa aceea, s-a implinit cuvintul acela asupra lui Nebucadnetar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mincat iarba ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, pina i-a crescut parul ca penele vulturului, si unghiile ca ghiarele pasarilor.”
34 Dupa trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnetar, am ridicat ochii spre cer, si mi-a venit iaras mintea la loc. Am binecuvintat pe Cel Prea Inalt, am laudat si slavit pe Cel ce traieste vecinic, Acela a carui stapinire este vecinica, si a carui imparatie dainuieste din neam in neam.
35 Toti locuitorii pamintului sint o nimica inaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor si cu locuitorii pamintului, si nimeni nu poate sa stea impotriva miniei Lui, nici sa-I zica: Ce faci?”
36 In vremea aceea, mi-a venit mintea inapoi; slava imparatiei mele, maretia si stralucirea mea mi s-au dat inapoi; sfetnicii si mai marii mei din nou m-au cautat; am fost pus iaras peste imparatia mea, si puterea mea a crescut.
37 Acum, eu, Nebucadnetar, laud, inalt si slavesc pe Imparatul cerurilor, caci toate lucrarile Lui sint adevarate, toate caile Lui sint drepte, si El poate sa smereasca pe ceice umbla cu mindrie!”
Daniel 3 – Daniel – Daniel 5