Loading ...1 Regi
(Nici o nota inca)
Loading ...
Trimite Pagina unui Prieten
2 Samuel - Vechiul Testament - 2 Regi
Asculta toata cartea intai a Imparatilor (2:14:00):
Sau asculta fiecare capitol separat:
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22
Cartile 1 si 2 imparati cuprind o perioada de decadere si declin in istoria lui Israel. Ele incep cu imparatul David si termina cu imparatul Babilonului. Debuteaza cu constructia Templului si se incheie cu distrugerea lui. incep cu o perioada de glorie si se termina in dezastru spiritual si robie nationala. Vremea imparatilor aduce in atentia noastra lucrarea profetilor biblici. l imparati se termina cu lucrarea lui Ilie, acestui om de exceptie care a fost trimis de Dumnezeu sa intoarca poporul Israel din idolatrie la credinta cea adevarata.
Titlul: in originalul ebraic, 1 si 2 imparati au format o singura carte. Traducatorii in limba greaca le-au despartit in doua pentru ca textul grec era mai lung cu o treime si sulurile de papirus pe care scriau ei erau limitate in lungime. Semnificatia titlului este evidenta: aceste carti inregistreaza evenimentele din timpul domniei imparatului Solomon si ai celorlalti imparati care s-au succedat la tronul lui Israel si Iuda.
Autorul: Stilul cartii arata lucrarea unui singur autor, chiar daca el a folosit si informatii din alte cronici ale vremii (1 imparati 11:41; 14:29). Traditia evreiasca atribuie cartile acestea profetului Ieremia, in orice caz, cartile acestea au fost scrise inainte de distrugerea celui dintii Templu.
Data: Aproximativ 550 i.Cr. Cartea acopere o perioada de 400 de ani de istorie inregistrind cresterea si descresterea imparatiei lui Israel.
Continutul cartii: in afara de timpul domniei lui Solomon, cartea 1 imparati arata cum imediat dupa domnia lui Solomon, imparatia s-a divizat in alte doua imparatii: una in Nord continuind sa poarte numele de Israel si una in sud cu numele de Iuda. imparatia lui Israel cuprindea zece semintii si avea capitala la Samaria, in timp ce din imparatia lui Iuda au facut parte numai Iuda si Beniamin, iar capitala s-a aflat la Ierusalim. Pe tronul Samariei s-au perindat 19 imparati din semintii diferite. Ierusalimul a ramas credincios semintiei lui David din care s-au ridicat succesiv un numar de 20 de imparati.
Ca impartire, 1 imparati se prezinta de la sine. Cele 22 de capitole sint asezate in doua sectiuni egale. Primele 11 capitole sint consacrate celor 40 de ani de domnie ai lui Solomon, iar celelalte 11 acopere primii 80 de ani de existenta separata a celor doua imparatii divizate.
Cuvinte cheia si teme caracteristice: Figura dominanta a cartii 1 imparati este imparatul Solomon. Personalitatea lui este iesita din comun din trei puncte de vedere: ca infaptuitor de istorie, ca influenta asupra societatii si ca semnificatie profetica mesianica.
Din punct de vedere istoric, Solomon reprezinta momentul de apogeu al monarhiei evreiesti. Domnia lui marcheaza culmea de abundenta materiala si de cultura la care s-a ridicat vreodata Israelul. Cine citeste capitolele 9 si 10 ale cartii isi da repede seama ca nivelul ajuns de Solomon a stirnit uimirea lumii de atunci. Solomon a fost si ultimul imparat care a domnit peste intreg Israelul. Singurul care va mai face acest lucru va fi Isus Cristos, cind se va intoarce sa domneasca ca fiu al lui David pe tronul Ierusalimului.
Ca lider social, Solomon este una dintre cele mai coplesitoare prezente din cite au existat vreodata, intelepciunea lui super-normala l-a facut o celebritate admirata de toti contemporanii. A alcatuit trei mii de proverbe pline de discernamint si de pricepere si a compus o mie cinci cintari care-l aseaza in fruntea celor mai prolifici poeti din toate timpurile. Prietenii si dusmanii i-au cazut in admiratie si s-au grabit sa faca pace cu imparatia lui. Abilitatea sa organizatorica si administrativa a produs un salt de citeva secole peste nivelul cunoscut in lumea si civilizatia de atunci. Capacitatea lui afectiva si emotionala a fost iesita din comun (vezi Cintarea Cintarilor). Excesele lui maritale nu pot fi explicate decit daca acceptam acest punct de vedere. Atitudinea lui fata de Dumnezeu este punctul fragil din intreaga lui constitutie. Bogatia nemasurata si neimpartita cu saracii poporului, multimea nevestelor si numarul mare de care de lupta sint toate in contrast evident cu prevederile Legii date de Dumnezeu evreilor (Deut. 17:16-17). Desi este elocvent si infocat in rugaciune, se observa la el o oarecare detasare de Dumnezeu. Abundenta l-a facut ca incet, incet sa se socoteasca daca nu suficient in sine insusi, cel putin mai putin dependent de ajutorul divin, in comparatie cu modestia si sentimentul de neputinta pe care l-am remarcat la tatal sau David, Solomon prezinta o siguranta de sine si o opulenta care-i ineaca spiritul. Gindurile sale exprimate in cartea Eclesiastul ni-l prezinta drept un cunoscator plictisit al tuturor dimensiunilor vietii umane. Blazarea lui este evidenta si suparatoare.
Falimentul lui Solomon ca lider spiritual al poporului a demonstrat inca o data incapacitatea omului cazut in pacat de a sta intr-o pozitie de totala autoritate. Nimeni n-a fost vreodata mai intelept ca Solomon si nimeni n-a avut la dispozitia sa mai multe resurse materiale si mai multa faima. Falimentul lui este reprezentativ si suficient pentru a explica falimentele noastre.
Apusul domniei lui Solomon prevesteste furtuna care se apropie. Tirita de iubire, inima lui ingaduie sa se cladeasca in Ierusalim temple pentru toti dumnezeii nevestelor lui. Chemos, Baal-Peor si Moloh intra cu fast in cetate si in inimile poporului. Israelul se prabuseste iarasi in idolatrie. Dumnezeu il trimite pe proorocul Ahia sa-i vesteasca lui Solomon pedeapsa. Nimeni nu va mai aduna dupa el tot poporul intr-o singura imparatie. Zece semintii vor trece sub stapinirea unui slujitor de al sau. Legamintul Davidic insa va ramine in picioare. David va avea mereu un urmas pe scaunul sau de domnie. Stapinirea lui va fi insa limitata la semintiile lui Iuda si Beniamin.
Solomon este mult mai interesant si mai important insa ca semnificatie tipologica mesianica. Asemeni tatalui sau David, el este unul dintre cele mai clare anticipari ale lucrarii lui Isus Cristos. Si tot ca David, Solomon este un simbol pentru aspectul viitor al domniei lui Cristos asupra lumii. Exista comentatori care vad in David aspectul domniei mesianice din timpul mileniului, iar in Solomon aspectul domniei din Noul Ierusalim de dupa mileniu. Asupra acestor detalii nu putem sa zabovim si nici sa ne pronuntam in acest scurt studiu.
Prin ce simbolizeaza domnia lui Solomon aspecte din imparatia mesianica? Iata prin ce: Mai imtii, domnia lui a fost un timp de pace si odihna. Solomon n-a scos sabia din teaca in anii sai de domnie. in al doilea rind, a fost o domnie caracterizata prin primatul intelepciunii si priceperii (1 imparati 4 si 10). in al treilea rind a fost vorba despre bogatie si slava - asa cum nu mai fusese nicaieri si niciodata, in al patrulea rind a fost o domnie care s-a bucurat de faima si cinstire. Numele lui Solomon era renumit in toate imparatiile contemporane. in al cincilea rind putem vorbi despre bucurie si siguranta. Iata ce putem citi in 1 imparati 4:20,25: “Iuda si Israel erau in numar foarte mare… Ei mincau si se veseleau… au locuit in liniste fiecare sub via lui si sub smochinul lui, in tot timpul lui Solomon”.
Din vestirile profetilor noi stim ca acestea sint tocmai caracteristicile domniei mesianice viitoare a lui Cristos asupra lumii. Va fi pace si liniste: “Nici un popor nu va mai scoate sabia impotriva altuia, si nu vor mai invata razboiul” (Isaia 2:4). “Atunci lupul va locui impreuna cu mielul, si pardosul se va culca impreuna cu iedul; vitelul, puiul de leu si vitele ingrasate, vor fi impreuna, si le va mina un copilas”. (Isaia 11:6). Va fi un timp de intelepciune si pricepere asa cum n-a fost niciodata: “Pamintul va fi plin de cunostinta Domnului ca fundul marii de apele care-l acopar” (Isaia 11:9; Habacuc 2:14). Va fi bogatie si slava asa cum n-a mai fost niciodata caci: “muntele (imparatia) Casei Domnului va fi intemeiat ca cel mai inalt munte; se va inalta deasupra dealurilor, si toate neamurile se vor gramadi spre el” (Isaia 2:2; 11:10J. Va fi slava si cinstire asa cum nici o imparatie n-a avut vreodata pe fata pamintului: “in ziua aceea, Vlastarul lui Isai va fi ca un steag pentru popoare; neamurile se vor intoarce la El, si slava va fi locuinta Lui” (Isaia 11:10). in imparatia mesianica va fi bucurie si siguranta pentru toti cei ce vor locui in ea. Profetul Mica scrie: “fiecare va locui sub vita lui si sub smochinul lui, si nimeni nu-l va mai tulbura. Caci gura Domnului ostirilor a vorbit” (Mica 4:4). Nu exista nimic mai minunat decit studierea acestor pasaje care ne vorbesc despre imparatia Domnului Isus care sta gata sa vina. Chiar si numai o lectura fugara a lor ne face sa spunem plini de dorinta: “Vie imparatia Ta!”
Mesajul peste veacuri: Nu este greu de loc sa intelegem ce vrea Dumnezeu sa ne invete din cele intimplate in cartea 1 imparati. Textul care gazduieste acest mesaj este 1 imp. 11:11-l3:
“Fiindca ai facut asa, si n-ai pazit legamintul Meu si legile Mele pe care ti le-am dat, voi rupe imparatia de la tine si o voi da slujitorului tau. Numai nu voi face lucrul acesta in timpul vietii tale, pentru tatal tau David. Ci din mina fiului tau o voi rupe. Nu voi rupe insa toata imparatia; voi lasa o semintie fiului tau, din pricina robului Meu David, si din pricina Ierusalimului pe care l-am ales”.
Unde nu exista ascultare, nu exista viitor. Pentru cel semet, Dumnezeu nu pastreaza nici un loc sub soare. Smeritul insa va ramine pururi in harul dumnezeiesc si Dumnezeu ii va asigura vesnicia.
SCHITA CARTII
I. DOMNIA LUI SOLOMON 1-11
a. Ridicarea lui Solomon, 1:1-3:1
iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 3:2-4:34
Solomon cere intelepciune, 3:2-15
Solomon dovedeste intelepciune, 3:16-28
Solomon aseaza administratori, 4:1-28
Solomon in marirea sa, 4:29-34
b. Templul lui Solomon, 5:1-8:66
FAIMA LUI SOLOMON, 9:1-10:29
Legamantul cu Domnul, 9:1-9
Darul dat lui Hiram, 9:10-14
Slujitorii lui Solomon, 9:15-25
Flota lui Solomon, 9:26-28
Vizita reginei din Seba, 10:1-13
Bogatiile lui Solomon, 10:14-29
CADEREA LUI SOLOMON, 11:1-43
a. Motivul, 11:1-8
b. Avertizarea, 11:9-13
c. Dusmanii, 11:14-28
d. Profetia lui Ahia, 11:29-40
e. Moartea lui Solomon, 11:41-43
II. iMPARATIILE DESPARTITE 12-22
DIVIZAREA iMPARATIEI, 12:1-24
Cererea triburilor din nord, 12:1-4
Raspunsul lui Roboam, 12:5-15
Revolta triburilor din nord, 12:16-24
a. Domnia lui Ieroboam in Israel, 12:25-14:20
b. Domnia lui Roboam in Iuda, 14:21-31
c. Domnia lui Abiam in Iuda, 15:1-8
d. Domnia lui Asa in Iuda, 15:9-24
e. Domnia lui Nadab in Israel, 15:25-31
f. Domnia lui Baesa in Israel, 15:32-16:7
g. Domnia lui Zimri in Israel, 16:15-20
h. Domnia lui Omri in Israel, 16:21-28
i. Domnia lui Ahab in Israel, 16:29-22:40
PROOROCUL ILIE
Ilie vesteste seceta, 17:1
Dumnezeu il ingrijeste pe Ilie, 17:2-24
Ilie pe muntele Carmel, 18:1-46
Ilie fuge la Horeb, 19:1-18
Ilie H cheama pe Elisei, 19:19-21
i Domnia lui Iosafat in Iuda, 22:41-50
j. Domnia lui Ahazia in Israel, 22:51-53
Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.