Romani 4 – Mostenirea vine prin credinta

Share Trimite Pagina unui Prieten Trimite Pagina unui Prieten
O Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (Nici o nota inca)
Loading ... Loading ...

Romani 3Epistola lui Pavel catre RomaniRomani 5

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Romani 4

1 Ce vom zice dar ca a capatat, prin puterea lui, stramosul nostru Avraam?
2 Daca Avraam a fost socotit neprihanit prin fapte, are cu ce sa se laude, dar nu inaintea lui Dumnezeu.
3 Caci ce zice Scriptura? Avraam a crezut pe Dumnezeu, si aceasta i s-a socotit ca neprihanire.”
4 Insa, celui ce lucreaza, plata cuvenita lui i se socoteste nu ca un har, ci ca ceva datorat;
5 pe cind, celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel ce socoteste pe pacatos neprihanit, credinta pe care o are el, ii este socotita ca neprihanire.
6 Tot astfel, si David numeste fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fara fapte, il socoteste neprihanit.
7 Ferice”, zice el, de aceia ale caror fara de legi sint iertate, si ale caror pacate sint acoperite!
8 Ferice de omul, caruia nu-i tine Domnul in seama pacatul!”
9 Fericirea aceasta este numai pentru cei taiati imprejur sau si pentru cei netaiati imprejur? Caci zicem ca lui Avraam credinta i-a fost socotita ca neprihanire.”
10 Dar cum i-a fost socotita? Dupa, sau inainte de taierea lui imprejur? Nu cind era taiat imprejur, ci cind era netaiat imprejur.
11 Apoi a primit ca semn taierea imprejur, ca o pecete a acelei neprihaniri, pe care o capatase prin credinta, cind era netaiat imprejur. si aceasta, pentru ca sa fie tatal tuturor celor cari cred, macar ca nu sint taiati imprejur; ca, adica, sa li se socoteasca si lor neprihanirea aceasta;
12 si pentru ca sa fie si tatal celor taiati imprejur, adica al acelora cari, nu numai ca sint taiati imprejur, dar si calca pe urmele credintei aceleia, pe care o avea tatal nostru Avraam, cind nu era taiat imprejur.

Mostenirea vine prin credinta.

13 In adevar, fagaduinta facuta lui Avraam sau semintei lui, ca va mosteni lumea, n-a fost facuta pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihaniri, care se capata prin credinta.
14 Caci, daca mostenitori sint ceice se tin de Lege, credinta este zadarnica, si fagaduinta este nimicita;
15 pentruca Legea aduce minie; si unde nu este o lege, acolo nu este nici calcare de lege.
16 Deaceea mostenitori sint ceice se fac prin credinta, pentruca sa fie prin har, si pentruca fagaduinta sa fie chezasuita pentru toata saminta lui Avraam: nu numai pentru saminta aceea care este supt Lege, ci si pentru saminta aceea care are credinta lui Avraam, tatal nostru al tuturor,
17 dupacum este scris: Te-am rinduit sa fii tatal multor neamuri.” El, adica, este tatal nostru inaintea lui Dumnezeu, in care a crezut, care inviaza mortii, si care cheama lucrurile cari nu sint, ca si cum ar fi.
18 Nadajduind impotriva oricarei nadejdi, el a crezut, si astfel a ajuns tatal multor neamuri, dupacum i se spusese: Asa va fi saminta ta.”
19 si, fiindca n-a fost slab in credinta, el nu s-a uitat la trupul sau, care era imbatrinit, – avea aproape o suta de ani, – nici la faptul ca Sara nu mai putea sa aiba copii.
20 El nu s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu, prin necredinta, ci, intarit prin credinta lui, a dat slava lui Dumnezeu,
21 deplin incredintat ca El ce fagaduieste, poate sa si implineasca.
22 De aceea credinta aceasta i-a fost socotita ca neprihanire.”
23 Dar nu numai pentru el este scris ca i-a fost socotita ca neprihanire”;
24 ci este scris si pentru noi, carora de asemenea ne va fi socotita, noua celor ce credem in Cel ce a inviat din morti pe Isus Hristos, Domnul nostru,
25 care a fost dat din pricina faradelegilor noastre, si a inviat din pricina ca am fost socotiti neprihaniti.
Romani 3Epistola lui Pavel catre RomaniRomani 5

Share

Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.