Carti Audio

Marcu 6 - Isus la Nazaret - Necredinta locuitorilor

56 afisari | 0 comentarii | Scrie un comentariu | Inregistreaza-te | Login

(Nici o nota inca)

 Loading ...

Marcu 5 - Evanghelia dupa Marcu - Marcu 7

Marcu 6

Isus la Nazaret. - Necredinta locuitorilor.

1 Isus a plecat de acolo, si S-a dus in patria Lui. Ucenicii Lui au mers dupa El.
2 Cind a venit ziua Sabatului, a inceput sa invete pe norod in sinagoga. Multi, cind Il auzeau, se mirau si ziceau: De unde are El aceste lucruri? Ce fel de intelepciune este aceasta, care I-a fost data? si cum se fac astfel de minuni prin minile Lui?
3 Nu este acesta timplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda si al lui Simon? si nu sint surorile Lui aici intre noi?” si gaseau o pricina de poticnire in El.
4 Dar Isus le-a zis: Un prooroc nu este dispretuit decit in patria Lui, intre rudele Lui si in casa Lui.”
5 N-a putut sa faca nici o minune acolo, ci doar si-a pus minile peste citiva bolnavi, si i-a vindecat.
6 si se mira de necredinta lor.

Trimiterea celor doisprezece.

Isus strabatea satele de primprejur si invata pe norod.
7 Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, si a inceput sa-i trimeata doi cite doi, dindu-le putere asupra duhurilor necurate.
8 Le-a poruncit sa nu ia nimic cu ei pe drum decit un toiag; sa n-aiba nici pine, nici traista, nici bani de arama la briu;
9 sa se incalte cu sandale, si sa nu se imbrace cu doua haine.
10 Apoi le-a zis: In orice casa veti intra, sa ramineti acolo pina veti pleca din locul acela.
11 si, daca in vreun loc nu va vor primi, si nu va vor asculta, sa plecati de acolo, si sa scuturati indata praful de supt picioarele voastre, ca marturie pentru ei. Adevarat va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru pamintul Sodomei si Gomorei decit pentru cetatea aceea.”
12 Ucenicii au plecat, si au propovaduit pocainta.
13 Scoteau multi draci, si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi, si-i vindecau.

Moartea lui Ioan Botezatorul.

14 Imparatul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al carui Nume ajunsese vestit; si a zis: Ioan Botezatorul a inviat din morti, si de aceea lucreaza aceste puteri prin el.”
15 Altii ziceau: Este Ilie.” Iar altii ziceau: Este un prooroc ca unul din prooroci.”
16 Dar Irod, cind a auzit lucrul acesta, zicea: Ioan acela, caruia i-am taiat capul, a inviat din morti.”
17 Caci Irod insus trimesese sa prinda pe Ioan, si-l legase in temnita, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui sau Filip, pentruca o luase de nevasta.
18 si Ioan zicea lui Irod: Nu-ti este ingaduit sa tii pe nevasta fratelui tau!”
19 Irodiada avea necaz pe Ioan, si voia sa-l omoare. Dar nu putea,
20 caci Irod se temea de Ioan, fiindca il stia om neprihanit si sfint; il ocrotea, si, cind il auzea, de multe ori sta in cumpana, nestiind ce sa faca; si-l asculta cu placere.
21 Totus a venit o zi cu bun prilej, cind Irod isi praznuia ziua nasterii, si a dat un ospat boierilor sai, mai marilor oastei si fruntasilor Galileii.
22 Fata Irodiadei a intrat la ospat, a jucat, si a placut lui Irod si oaspetilor lui. Imparatul a zis fetei: Cere-mi orice vrei, si-ti voi da.”
23 Apoi a adaugat cu juramint: Ori ce-mi vei cere, iti voi da, fie si jumatate din imparatia mea.”
24 Fata a iesit afara, si a zis mamei sale: Ce sa cer? si mama-sa i-a raspuns: Capul lui Ioan Botezatorul.”
25 Ea s-a grabit sa vina indata la Imparat, si i-a facut urmatoarea cerere: Vreau sa-mi dai indata, intr-o farfurie, capul lui Ioan Botezatorul.”
26 Imparatul s-a intristat foarte mult; dar, din pricina juramintelor sale si din pricina oaspetilor, n-a vrut sa zica nu.
27 A trimes indata un ostas de paza, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezatorul. Ostasul de paza s-a dus si a taiat capul lui Ioan in temnita,
28 l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, si fata l-a dat mamei sale.
29 Ucenicii lui Ioan, cind au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, si l-au pus intr-un mormint.

Inmultirea painilor.

30 Apostolii s-au adunat la Isus, si I-au spus tot ce facusera si tot ce invatasera pe oameni.
31 Isus le-a zis: Veniti singuri la o parte, intr-un loc pustiu, si odihniti-va putin.” Caci erau multi cari veneau si se duceau, si ei n-aveau vreme nici sa manince.
32 Au plecat dar cu corabia, ca sa se duca intr-un loc pustiu, la o parte.
33 Oamenii i-au vazut plecind, si i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetatile, si au venit inaintea lor in locul in care se duceau ei.
34 Cind a iesit din corabie, Isus a vazut mult norod; si I s-a facut mila de ei, pentruca erau ca niste oi cari n-aveau pastor; si a inceput sa-i invete multe lucruri.
35 Fiindca ziua era pe sfirsite, ucenicii s-au apropiat de El si I-au zis: Locul acesta este pustiu si ziua este pe sfirsite.
36 Da-le drumul sa se duca in catunele si satele de primprejur, ca sa-si cumpere pine, fiindca n-au ce minca.”
37 Dati-le voi sa manince”, le-a raspuns Isus. Dar ei I-au zis: Oare sa ne ducem sa cumparam pini de doua sute de lei, si sa le dam sa manince?”
38 si El i-a intrebat: Cite pini aveti? Duceti-va de vedeti.” S-au dus de au vazut cite pini au, si au raspuns: Cinci, si doi pesti.”
39 Atunci le-a poruncit sa-i aseze pe toti, cete-cete, pe iarba verde.
40 si au sezut jos in cete de cite o suta si de cite cincizeci.
41 El a luat cele cinci pini si cei doi pesti. si-a ridicat ochii spre cer, si a rostit binecuvintarea. Apoi a frint pinile si le-a dat ucenicilor, ca ei sa le imparta norodului. Asemenea si cei doi pesti, i-a impartit la toti.
42 Au mincat toti si s-au saturat;
43 si au ridicat douasprezece cosuri pline cu faramituri de pine si cu ce mai ramasese din pesti.
44 Cei ce mincasera pinile, erau cinci mii de barbati. Isus umbla pe mare.

Isus umbla pe mare.

45 Indata, Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie, si sa treaca inaintea Lui de cealalta parte, spre Betsaida. In timpul acesta, El avea sa dea drumul norodului.
46 Dupace si-a luat ramas bun dela norod, S-a dus in munte, ca sa Se roage.
47 Cind s-a inserat, corabia era in mijlocul marii, iar Isus era singur pe tarm.
48 A vazut pe ucenici ca se necajesc cu vislirea, caci vintul le era impotriva. si intr-a patra straja din noapte, a mers la ei, umblind pe mare, si voia sa treaca pe linga ei.
49 Cind L-au vazut ei umblind pe mare, li s-a parut ca este o naluca, si au tipat;
50 pentruca toti L-au vazut, si s-au spaimintat. Isus a vorbit indata cu ei, si le-a zis: Indrazniti, Eu sint, nu va temeti!”
51 Apoi S-a suit la ei in corabie, si a stat vintul. Ei au ramas uimiti si inmarmuriti,
52 caci nu intelesesera minunea cu pinile, fiindca le era inima impietrita.

Vindecari la Ghenezaret.

53 Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului, si au tras la mal.
54 Cind au iesit din corabie, oamenii au cunoscut indata pe Isus,
55 au alergat prin toate imprejurimile, si au inceput sa aduca pe bolnavi in paturi, pretutindeni pe unde se auzea ca era El.
56 Oriunde intra El, in sate, in cetati sau in catune, puneau pe bolnavi pe piete, si-L rugau sa le dea voie doar sa se atinga de poalele hainei Lui. si toti citi se atingeau de El, erau tamaduiti.
Marcu 5 - Evanghelia dupa Marcu - Marcu 7