Carti Audio

Fapte 4 - Petru si Ioan la Sinedriu

40 afisari | 0 comentarii | Scrie un comentariu | Inregistreaza-te | Login

(Nici o nota inca)

 Loading ...

Fapte 3 - Faptele Apostolilor - Fapte 5

Fapte 4

Petru si Ioan la Sinedriu.

1 Pe cind vorbeau Petru si Ioan norodului, au venit la ei pe neasteptate preotii, capitanul Templului si Saducheii,
2 foarte necajiti ca invatau pe norod, si vesteau in Isus invierea din morti.
3 Au pus minile pe ei, si i-au aruncat in temnita pina a doua zi; caci se inserase.
4 Insa multi din ceice auzisera cuvintarea, au crezut; si numarul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.
5 A doua zi, mai marii norodului, batrinii si carturarii s-au adunat impreuna la Ierusalim,
6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, si toti cei ce se trageau din neamul marilor preoti.
7 Au pus pe Petru si pe Ioan in mijlocul lor, si i-au intrebat: Cu ce putere, sau in numele cui ati facut voi lucrul acesta?”
8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfint, le-a zis: Mai mari ai norodului si batrini ai lui Israel!
9 Fiindca sintem trasi astazi la raspundere pentru o facere de bine, facuta unui om bolnav, si sintem intrebati cum a fost vindecat,
10 s-o stiti toti, si s-o stie tot norodul lui Israel! Omul acesta se infatiseaza inaintea voastra pe deplin sanatos, in Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a inviat din morti.
11 El este piatra lepadata de voi, zidarii, care a ajuns sa fie pusa in capul unghiului.
12 In nimeni altul nu este mintuire: caci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mintuiti.”
13 Cind au vazut ei indrazneala lui Petru si a lui Ioan, s-au mirat, intrucit stiau ca erau oameni necarturari si de rind; si au priceput ca fusesera cu Isus.
14 Dar fiindca vedeau linga ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic impotriva.
15 Le-au poruncit doar sa iasa afara din Sobor, s-au sfatuit intre ei,
16 si au zis: Ce vom face oamenilor acestora? Caci este stiut de toti locuitorii Ierusalimului ca prin ei s-a facut o minune vadita, pe care n-o putem tagadui.
17 Dar, ca sa nu se lateasca vestea aceasta mai departe in norod, sa-i amenintam, si sa le poruncim ca de acum incolo sa nu mai vorbeasca nimanui in Numele acesta.”
18 si dupace i-au chemat, le-au poruncit sa nu mai vorbeasca cu nici un chip, nici sa mai invete pe oameni in Numele lui Isus.
19 Drept raspuns, Petru si Ioan le-au zis: Judecati voi singuri daca este drept inaintea lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi decit de Dumnezeu;
20 caci noi nu putem sa nu vorbim despre ce am vazut si am auzit.”
21 I-au amenintat din nou, si i-au lasat sa plece, caci nu stiau cum sa-i pedepseasca, din pricina norodului; fiindca toti slaveau pe Dumnezeu pentru cele intimplate.
22 Caci omul cu care se facuse aceasta minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani.

Petru si Ioan la ai lor.

23 Dupa ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor, si le-au istorisit tot ce le spusesera preotii cei mai de seama si batrinii.
24 Cind au auzit ei aceste lucruri, si-au ridicat glasul toti impreuna catre Dumnezeu, si au zis: Stapine, Doamne, care ai facut cerul, pamintul, marea si tot ce este in ele!
25 Tu ai zis prin Duhul Sfint, prin gura parintelui nostru David, robul Tau: Pentruce se intarita neamurile, si pentruce cugeta noroadele lucruri deserte?
26 Imparatii pamintului s-au rasculat, si domnitorii s-au unit impotriva Domnului si impotriva Unsului Sau.
27 In adevar, impotriva Robului Tau celui sfint, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au insotit in cetatea aceasta Irod si Pilat din Pont cu Neamurile si cu noroadele lui Israel,
28 ca sa faca tot ce hotarise mai dinainte mina Ta si sfatul Tau.
29 si acum, Doamne, uita-Te la amenintarile lor, da putere robilor Tai sa vesteasca Cuvintul Tau cu toata indrazneala,
30 si intinde-Ti mina, ca sa se faca tamaduiri, minuni si semne prin Numele Robului Tau celui Sfint, Isus.”
31 Dupa ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunati; toti s-au umplut de Duhul Sfint, si vesteau Cuvintul lui Dumnezeu cu indrazneala.

Unirea si dragostea credinciosilor.

32 Multimea celor ce crezusera, era o inima si un suflet. Niciunul nu zicea ca averile lui sint ale lui, ci aveau toate de obste.
33 Apostolii marturiseau cu multa putere despre invierea Domnului Isus. si un mare har era peste toti.
34 Caci nu era niciunul printre ei, care sa duca lipsa: toti cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau pretul lucrurilor vindute,
35 si-l puneau la picioarele apostolilor; apoi se impartea fiecaruia dupa cum avea nevoie.
36 Iosif, numit de apostoli si Barnaba, adica, in tilmacire, fiul mingiierii, un Levit, de neam din Cipru,
37 a vindut un ogor, pe care-l avea, a adus banii, si i-a pus la picioarele apostolilor.
Fapte 3 - Faptele Apostolilor - Fapte 5