Apocalipsa 14 - O suta patruzeci si patru de mii
Trimite Pagina unui Prieten
Apocalipsa 13 - Apocalipsa lui Ioan - Apocalipsa 15
Apocalipsa 14
1 Apoi m-am uitat, si iata ca Mielul statea pe muntele Sionului; si impreuna cu El stateau o suta patruzeci si patru de mii, cari aveau scris pe frunte Numele Sau si Numele Tatalui Sau.
2 si am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; si glasul, pe care l-am auzit, era ca al celorce cinta cu alauta, si cintau din alautele lor.
3 Cintau o cintare noua inaintea scaunului de domnie, inaintea celor patru fapturi vii si inaintea batrinilor. si nimeni nu putea sa invete cintarea, afara de cei o suta patruzeci si patru de mii, cari fusesera rascumparati de pe pamint.
4 Ei nu s-au intinat cu femei, caci sint verguri si urmeaza pe Miel oriunde merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintii rod pentru Dumnezeu si pentru Miel.
5 si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sint fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
6 si am vazut un alt inger care sbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vecinica, pentruca s-o vesteasca locuitorilor pamintului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si ori carui norod.
7 El zicea cu glas tare: Temeti-va de Dumnezeu, si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamintul, marea si izvoarele apelor!”
8 Apoi a urmat un alt inger, al doilea, si a zis: A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul miniei curviei ei!”
9 Apoi a urmat un alt inger, al treilea, si a zis cu glas tare: Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mina,
10 va bea si el din vinul miniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul miniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.
11 si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei, si oricine primeste semnul numelui ei!
12 Aici este rabdarea sfintilor, cari pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus.
13 si am auzit un glas din cer, care zicea: Scrie: Ferice de acum incolo de mortii, cari mor in Domnul!” - Da”, zice Duhul; ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!”
14 Apoi m-am uitat, si iata un nor alb; si pe nor sedea cineva care semana cu un fiu al omului; pe cap avea o cununa de aur; iar in mina, o secere ascutita.
15 si un alt inger a iesit din Templu, si striga cu glas tare Celuice sedea pe nor: Pune secerea Ta si secera: pentruca a venit ceasul sa seceri, si secerisul pamintului este copt.”
16 Atunci Celce sedea pe nor, si-a aruncat secerea pe pamint. si pamintul a fost secerat.
17 si din Templul, care este in cer, a iesit un alt inger, care avea si el un cosor ascutit.
18 si un alt inger, care avea stapinire asupra focului, a iesit din altar, si a strigat cu glas tare catre cel ce avea cosorul cel ascutit: Pune cosorul tau cel ascutit, si culege strugurii viei pamintului, caci strugurii ei sint copti.”
19 si ingerul si-a aruncat cosorul pe pamint, a cules via pamintului, si a aruncat strugurii in teascul cel mare al miniei lui Dumnezeu.
20 si teascul a fost calcat in picioare afara din cetate; si din teasc a iesit singe, pina la zabalele cailor, pe o intindere de o mie sase sute de stadii.


Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.