2 Ioan
|
|
Trimite Pagina unui Prieten
|
1 Ioan - Noul Testament - 3 Ioan
Asculta a doua epistola a lui Ioan (2:11):
Cele trei epistole ale lui Ioan sint adresate in ordine: unei Biserici, unei familii si unei persoane. Cea de a doua epistola este singura scriere din Biblie adresata unei mame crestine.
Titlul: in originalul grec, cartea poarta numele: “Ioannou B” - “Ioan B” spre a fi deosebita de cea dintii epistola a lui Ioan.
Autorul: Fara nici o indoiala ca “Presbiterul” amintit la inceputul epistolei este apostolul Ioan. Limbajul folosit este acela al autorului celei de a patra Evanghelii. Numai el goate folosi un fond atit de restrins de cuvinte si totusi sa exprime o gama atit de variata de adevaruri. intr-adevar, Ioan foloseste cele mai simple cuvinte cu putinta; vocabularul lui este acela al unui copil la virsta de 5-7 ani, dar continutul de informatii, bogatia de idei si imagini sint fascinant de bogate. Apostolul scrie despre: adevar, lumina, dragoste, umblare, raminere, viata, apa, ura si moarte. insemnatatea acestor cuvinte trece insa cu mult peste folosul lor obisnuit, devenind ferestre spre niste realitati spirituale profunde.
Data: Epistola a fost scrisa probabil in preajma anului 90 d.Cr.
Contextul scrierii: Este clar ca cea de a doua epistola trebuie asezata in aceleasi circumstante spirituale si istorice ca si prima epistola. Este interesant sa remarcam ca Duhul Sfint ne-a lasat un instructaj complet de comportament in conditii de atacuri asupra Bisericii. in 1 Ioan ni s-a spus cum trebuie sa se comporte adunarea ca intreg, in 2 Ioan ni s-a spus cum trebuie sa se comporte fiecare familie din adunare, iar in 3 Ioan ni s-a spus cum trebuie sa se comporte fiecare credincios in parte.
Cei ce incearca sa spiritualizeze continutul acestei epistole spun ca ar fi adresata unei Biserici pe care autorul o numeste conspirativ: “aleasa Doamna si copiii ei” (2 Ioan 1:1). O citire atenta a versetului 4 si mai ales 10-13 ne va arata insa ca aceasta este o talmacire fortata. Ce fel de Biserica ar fi aceea in care numai “unii din copiii tai umbla in adevar”?
Casa acestei mame crestine careia ii scrie apostolul era o casa crestina. Ioan nu pierde ocazia sa-si exprime bucuria pentru atmosfera in care erau crescuti copiii acestei femei. “Umblarea” lor era “in adevar”, dar pericolul era si el pe aproape. Proorocii mincinosi dadeau tircoale celor ce mergeau pe calea dreapta si cautau sa se furiseze in casele lor si sa le strecoare in suflet veninul invataturilor lor dracesti. in conditii normale, ospitalitatea este o inalta virtute crestina, dar in contactele cu “amagitorii” (1 Ioan 7), ospitalitatea se poate dovedi primul pas spre dezastru. Asa cum remarca cineva: “Minciuna este un misionar plin de rivna. Ea merge din casa in casa cautind sa converteasca cit mai multe persoane”. Cu maturitatea care-l caracteriza, apostolul Ioan o sfatuieste pe aceasta mama crestina sa-si pazeasca cu vigilenta “cuibul”.
Continutul cartii: in cea dintii epistola, Ioan ne-a informat ca un grup de oameni din Biserica parasisera adunarea si invatatura crestina: “Ei au iesit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nostri. Caci daca ar fi fost dintre ai nostri, ar fi ramas cu noi; ci ei au iesit ca sa se arate ca nu toti sint dintre ai nostri” (1 Ioan 2:19). Iesiti din adunare, acesti “amagitori” colindau din casa in casa, infiltrindu-se prin Biserici si oferind crestinilor “cunostinte mai inalte decit Evanghelia”, propovaduita in Biserica. Apostolul Ioan o avertizeaza pe aceasta mama crestina sa nu se lase tirita in erezie si sa-i refuze categoric pe cei ce vor incerca sa o departeze de Domnul: “Paziti-va bine sa nu va pierdeti rodul muncii voastre, ci sa primiti o rasplata deplina. Oricine o ia inainte, si nu ramine in invatatura lui Cristos, n-are pe Dumnezeu” (2 Ioan 8-9). Dragostea de oameni este o virtute, compromisul cu ereticii este un pacat, iar partasia cu batjocoritorii Domnului este la fel de vinovata ca si pacatuirea.
Cuvinte cheie si teme caracteristice: Cuvintul “adevar” apare de cinci ori in primele 4 versete. intreaga epistola este un avertisment impotriva asaltului minciunii si impotriva imposturii celor care colindau din casa in casa ca sa “buimaceasca familii intregi, invatind pe oameni, pentru un cistig mirsav, lucruri pe care nu trebuie sa le invete” (Tit 1:11). Tema generala a epistolei este “statornicia in Evanghelia Domnului” si este enuntata in versetul 6: “Si dragostea sta in vietuirea dupa poruncile Lui. Aceasta este porunca in care trebuie sa umblati, dupa cum ati auzit de la inceput”.
SCHITA CARTII
Introducere, 1-3
I. ASCULTAREA DE PORUNCA DOMNULUI
a. Umblarea in adevar, 4-5
b. Umblarea in dragoste, 6
II. VEGHERE IN ASCULTARE DE DOMNUL
a. Avertisment impotriva falsilor invataturi 7-9
b. Avertisment impotriva falsei ospitalitati, 10-11
incheiere, 12-13



Trebuie sa va identificati pentru a scrie un comentariu.